Schimbări Climatice în 2024 – temperatura in România

În2024, se preconizează că vremea va continua să fiecaldă, iar aceasta este o continuare a tendinței observate în2023. Să analizăm mai în detaliu:

1. Temperaturi Anuale:
   • În2023, temperatura medie globală a fost cu0,87°C (1,57°F)peste media secolului al XX-lea de12,0°C (53,6°F). Acesta a fost alșaptelea ianuarie cel mai caldîn cei174 de ani de înregistrări globale¹.
   • 2024prezintă otranziție similară, dar opusă. După ceEl Niños-a manifestat puternic în2023, se așteaptă ca acesta să se estompeze rapid, iarLa Niñasă revină înaceastă vară.
2. Estimări pentru 2024:
   • NCEI(Centrul Național pentru Informații de Mediu) prezice că există oșansă de unu la treica2024să fiemai cald decât 2023și oprobabilitate de 99%ca2024să se claseze printrecele cinci ani cei mai calzi.
3. Impactul Local:
   • Româniava fi afectată de aceste tendințe globale. Este important să urmărimrapoartele meteorologice localepentru estimări mai precise.

În concluzie,2024va continua să fiecalduros, iarLa Niña(el nino)va juca un rol important în modelarea vremii. Este esențial să fimpregătiți pentru temperaturi ridicateși să monitorizămactualizările meteorologicepentru a lua măsuri adecvate.

În2024, contribuția soarelui la încălzirea globală continuă să fie un factor semnificativ. Să analizăm mai în detaliu:

1. Temperaturi Record:
   • Ianuarie2024a fost cea mai caldă lună ianuarie înregistrată vreodată, cu o temperatură medie de13,14°C. Aceasta depășește recordul anterior din ianuarie2020cu0,12°Cși valorile normale din perioada1991-2020cu0,70°C.
   • Între februarie2023și ianuarie2024, temperatura globală a aerului la suprafață a fost cu1,52°Cmai mare decât în perioada1850-1900¹.
2. Limita de 1,5°C:
   • Planeta a depășit pentru prima dată12 luni consecutivepragul de încălzire de1,5°Ccomparativ cu era preindustrială. Acest lucru nu înseamnă că am depășit oficial limita stabilită la Paris în2015, dar este un semnal important al schimbărilor climatice profunde .
   • În ritmul actual al emisiilor, există oșansă de unu la douăca pragul de1,5°Csă fie atins în medie până în anii2030-2035

Defrișarea pădurilorreprezintă unul dintrefactorii principali ai încălzirii globale:

1. Pierderea Pădurilor:
   • Omenirea pierde anual păduri într-o cantitate de aproximativ20 de milioane de hectare, ceea ce echivalează cu suprafața teritoriuluiMarii Britanii. Aceste defrișări au drept consecințăemisia a milioane de tone de dioxid de carbon.
   • Ritmurile de despadurire variază în diverse regiuni ale lumii, darspecialiștiisunt unanimi în a prognoza că, dacă nu se vor lua măsuri și ritmul actual al despaduririlor se va menține,dispariția completă a pădurilorva avea loc până lasfârșitul acestui secol.
2. Situația pe Continente:
   • EuropașiAmerica de Nordau reușit săstopeze procesul de defrișaredupă mai multe secole, potrivit unui raport recent alONU.
   • Africa,America Latinășizona Caraibelorrămân regiunile cu cea mai înaltă rată de despadurire .
3. Soluții și Implicații:
   • Reimpădurirea masivăeste o soluție esențială, dar nu rezolvă complet problema dioxidului de carbon din atmosferă.
   • Utilizarea energiei alternativeșimetode industriale(cum ar fipomparea directă a CO2 în apele oceanuluisauingroparea gazului) sunt necesare pentru a combate încălzirea globală .

Avioanele au o contribuție semnificativă la încălzirea globală, iar impactul lor este complex și diversificat:

1. Emisiile de CO2:
   • Avioaneleemitdioxid de carbon (CO2)în atmosferă prin arderea combustibilului. Aceasta este una dintre principalele cauze ale încălzirii globale.
   • În 2024, se estimează căemisiile aviaticevor continua să crească, deoarece traficul aerian se recuperează treptat după pandemie .
2. Efectul de Încălzire al Avioanelor:
   • CO2emis de avioane rămâne în atmosferă și contribuie laefectul de seră. Acest lucru duce laîncălzirea globalăși la schimbări climatice.
   • Avioaneleemit și alte substanțe, cum ar fivapori de apă,ozon,particuleșioxizi de azot, care pot agrava încălzirea globală.
3. Soluții și Reglementări:
   • Biocombustibilii sustenabilipot reduce emisiile de CO2 ale avioanelor.
   • Eficiența energeticăa aeronavelor șimodernizarea flotelorsunt esențiale.
   • Taxarea emisiilor de carbonpentru aviație șiinovațiile tehnologicepot contribui la reducerea impactului.

Contribuția Mașinilor cu Benzină și Motorină la Încălzirea Globală în 2024:

Situația Actuală

• 15% din Emisiile Globale: Sistemul global de transport, inclusiv mașinile, camioanele, avioanele și trenurile, reprezintă15% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Această cifră continuă să crească, reprezentând o provocare semnificativă pentru obiectivele noastre climatice.
• Dominanța Drumurilor: În 2019,71% din emisiile de gaze cu efect de seră legate de transportproveneau exclusiv de pe drumuri. Aceste emisii provin în principal de la vehiculele cu benzină și motorină.

Mașinile cu Benzină și Motorină: Culpabile sau Catalizatori?

1. Amprenta de Carbon: Vehiculele personale contribuie semnificativ la încălzirea globală. Colectiv, mașinile și camioanele reprezintă aproape o cincime din toate emisiile din SUA, emitând aproximativ10 Kg de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră pentru fiecare galon de benzină. Impactul acesta este semnificativ și nu poate fi ignorat.
2. Necesitatea unei Schimbări Sistemice: În timp ce trecerea la vehicule electrice este esențială, nu este suficientă. Transformarea transportului necesită oabordare sistemicăcare depășește alegerile individuale de vehicule. Trebuie să:
   • Asigurăm Acces Fiabil la Mobilitate Sigură și Modernă: Sistemele de transport viitoare trebuie să prioritizeze siguranța, modernizarea și îmbunătățirea sănătății. Acest lucru implică aducerea locurilor de muncă și serviciilor mai aproape de locuințele oamenilor și promovarea transportului public, mersului pe jos, ciclismului și altor alternative cu emisii reduse.
   • Decarbonizăm Transportul Maritim și Aviația: Găsirea de soluții noi pentru aceste sectoare este crucială pentru realizarea reducerilor semnificative ale emisiilor.
3. Mai Mult Decât Benzină: Trecerea de la benzină la combustibili alternativi precum gazul natural sau opțiunile pe bază de alcool poate avea un impact redus asupra reducerii emisiilor totale de gaze cu efect de seră.

Războaiele O Adevărată Catastrofă Climatică:

– Războiul din Gaza:

• Emisii Imense: Efectele războiului dintre Israel și Gaza asupra climei suntimense. În primele două luni de conflict, s-au emis mai multe gaze cu efect de seră care încălzesc planeta decâtîntreaga amprentă de carbon anuală a peste 20 de națiuni vulnerabile la schimbările climatice. Această cifră este uluitoare și arată impactul devastator al conflictului.
• Responsabilitatea Israelului: Peste99%din cele281.000 de tone metrice de dioxid de carbon (CO₂ echivalent)generate în primele 60 de zile de la atacul Hamas din 7 octombrie pot fi atribuite bombardamentelor aeriene și invaziei terestre ale Israelului în Gaza. Această analiză, realizată de cercetători din Marea Britanie și SUA, subestimează probabil impactul real, dar arată că costul climatic al primelor două luni de răspuns militar al Israelului este echivalent cu arderea a cel puțin150.000 de tone de cărbune.
• Rolul SUA: Aproximativjumătatedin emisiile totale de CO₂ au fost generate de avioanele de transport ale SUA care livrau provizii militare în Israel. În același timp, rachetele Hamas trase în Israel au generat aproximativ713 tone de CO₂, echivalentul a aproximativ300 de tone de cărbune– subliniind asimetria mașinăriei de război a fiecărei părți.

– Contribuția Războiului din Ucraina la Încălzirea Globală:

Emisiile Necontabilizate

• Cercetătorii s-au concentrat asupra emisiilor rezultate din activitățile de război care adesea nu sunt raportate în datele oficiale naționale. Aceste emisii includ dioxid de carbon (CO₂), metan (CH₄) și oxid nitric (N₂O).
• În primele 18 luni ale conflictului, aceste emisii “necontabilizate” au depășit emisiile anuale ale unor țări europene, precum Austria, Ungaria și Portugalia.

Provocări în Raportare

• Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) solicită țărilor semnatare să raporteze emisiile lor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, emisiile militare nu sunt contabilizate în mod explicit în cadrul actual de raportare.
• De obicei, emisiile rezultate din activitățile umane sunt estimate folosind “date de activitate”, cum ar fi consumul de combustibil și numărul de vehicule. Dar urmărirea emisiilor legate de război este dificilă din cauza naturii activității militare și a lipsei de informații.
• Infrastructura Ucrainei, inclusiv capacitățile de colectare a datelor, a fost grav afectată și distrusă în timpul conflictului, afectând capacitatea sa de a colecta date fundamentale de activitate începând din 2022.

Impact Echivalent

• Studiul sugerează că emisiile combinate din conflictul din Ucraina sunt echivalente cu adăugarea a aproape16 milioane de mașinipe drumurile din Marea Britanie timp de doi ani.
• Aceste emisii agravează criza climatică globală, care amenință habitabilitatea planetei noastre. Raportul recent al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) subliniază urgența abordării schimbărilor climatice.

Apel la Acțiune

• Pe măsură ce războiul continuă, este crucial să recunoaștem consecințele ecologice alături de cele umanitare.
• Eforturile internaționale trebuie să țină cont de emisiile militare și să dezvolte strategii pentru a reduce impactul lor asupra încălzirii globale.

În concluzie, războiul din Ucraina nu este doar o criză geopolitică, ci și ocriză climatică. Este necesară o acțiune urgentă pentru a aborda ambele fronturi și a proteja viitorul nostru comun.

Acest raport a fost compilat pe baza cercetărilor realizate de Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate și a contribuțiilor experților în știința și politica mediului.

 România 2024

În2023, România a înregistrat cel mai cald an din istorie, cu o temperatură medie anuală de12,5 grade Celsius—o deviere de2,3 gradefață de perioada 1981-2010. Anul precedent,2022, a fost de asemenea extrem de cald, cu o temperatură medie anuală de11,77 grade Celsiusși o deviere de1,55 gradeîn comparație cu aceeași perioadă de referință.

În ceea ce privește2024, luna februarie a stabilit un nou record cu o temperatură medie de5,8 grade Celsius, semnificativ mai mare decât media climatologică normală de-1 grad—o deviere de6,8 gradela acel moment. Aceste temperaturi istoric de ridicate indică impactul continuu al schimbărilor climatice.

În general, clima României este caracterizată de o geografie diversă, inclusiv munții Carpați, fluviul Dunărea și Marea Neagră. Clima predominantă esteContinentală de Vară Caldă sau Hemiboreală (Dfb), cu precipitații moderate pe tot parcursul anului, veri calde și ierni reci. Temperatura medie anuală oscilează între8°C (46,4°F)în nord și11°C (51,8°F)în sud. Regiunile de coastă, cum ar fi Arad, experimentează unClimat Maritim de Coastă de Vest (Cfb)cu condiții relativ blânde.

Primăvara în România (din martie până în mai) este încântătoare, cu temperaturi cuprinse între10°C (50°F)și20°C (68°F). Florile înflorite împodobesc țara în acest timp, făcând-o pitorească pentru vizitarea unor locuri celebre precum mănăstirile pictate din Bucovina sau locații istorice din Transilvania.

Amintește-ți că schimbările climatice ne afectează pe toți, iar înțelegerea acestor modele ne ajută să ne adaptăm și să luăm măsurile necesare pentru a proteja mediul înconjurător.